VIORILE  LUI  DUMITRU  BLAJINU 

Pentru viorile care ne-au adus bucurii

Stimate domnule maestru Dumitru Blajinu, noi reprezentăm Asociaţia moldo-italiană pentru colaborare şi integraree A.M.I.C.I, constituită acum un an în Italia. Am citit cu mare durere în suflet despre soarta viorilor Dvs şi, la propunerea colegului nostru Veaceslav Arapan, am decis să adunăm resurse financiare pentru a salva viorile care ne-au adus atâtea bucurii pe parcursul anilor. La iniţiativă au aderat mai multe asociaţii culturale ale basarabenilor. Atât noi, cât şi părinţii noştri Vă cunoaştem şi vă apreciem talentul inconfundabil. Ar fi inuman şi nefiresc dacă am rămâne indiferenţi la toate câte se întâmplă acasă din cauza crizei politice şi economice, care a marcat şi mai mult populaţia scufundată într-o sărăcie cumplită.

Parca scriem pe apa ...

Ziarul de Gardă continuă campania de susţinere a maestrului Dumitru Blajinu. Cu câteva zile înainte de sărbătorile de Paşti, o organizaţie a basarabenilor din Italia a transmis la Chişinău o scrisoare şi un colet. Mesagera de la «A.M.I.C.I» a fost Eugenia Bulat, care, alături de Valentina Cuşnir, l-a vizitat marţi pe maestru pentru a materializa un nou proiect, imposibil până acum. O donaţie financiară venită din Italia face acum posibilă editarea unui album audio cu cele mai cunoscute piese a trei solişti pe care nu îi mai avem: Nicolae Sulac, Maria Drăgan şi Angela Păduraru. 
Scriitoarea Eugenia Bulat a revenit din Italia pe câteva zile cu o misiune triplă: pentru a-i revedea pe cei apropiaţi, pentru a mai finaliza o carte şi pentru a transmite lui Dumitru Blajinu un valoros mesaj de susţinere de la un inimos grup de basarabeni care muncesc în Italia. «Am fost impresionaţi de acest generic lansat de Ziarul de Gardă — «Salvaţi viorile lui Blajinu». Textele articolelor pe care le-aţi scris, alături de piesele muzicale ale Dumnealui care există pe internet, au făcut înconjurul Italiei, prin intermediul poştei electronice. Astfel, oamenii şi-au amintit de valoroasa muzică a lui Blajinu», explică Eugenia Bulat primul pas al acţiunii «Salvaţi viorile», desfăşurată în Italia. Ea spune că membrii organizaţiei «A.M.I.C.I» au recurs imediat la colectarea de fonduri, fiind încurajaţi de însufleţitorul acesteia, Iurie Bojoncă, care le-a declarat: «Să ne fie ruşine atunci când sărim în ajutor doar după ce maeştrii vor închide ochii».
Eugenia Bulat i-a spus maestrului Blajinu că este onorată să îndeplinească această misiune de suflet, de a veni în vizită şi de a aduce contribuţia conaţionalilor noştri, care va face posibilă editarea unui album audio cu piese valoroase a trei cântăreţi de muzică populară care nu mai sunt printre noi. «Va fi un album audio cu piesele Mariei Drăgan, ale lui Nicolae Sulac şi ale Angelei Păduraru. Am scos două albume anterior, dar mai sunt atâtea lucruri care trebuie păstrate. Aceste CD-uri nu le fac de vânzare, nu este asta grija mea. Vreau doar să rămână un album cu piesele acestea, ca să nu se piardă, ca să avem ce oferi unor biblioteci şi muzee, ca să nu fie uitaţi artiştii populari, şi cu ei — folclorul basarabean. Altfel, parcă ne scriem istoria şi muzica pe apă, căci atâtea s-au pierdut în perioada sovietică», a remarcat Dumitru Blajinu.
El a adăugat că de mai mulţi ani încearcă să adune părţi importante ale tezaurului muzical şi descoperă că foarte multe s-au pierdut şi nu mai pot fi restabilite, inclusiv unele dintre piesele sale. «La Filarmonică am solicitat partiturile pe care le-am scris. S-au pierdut toate. La Radio Moldova, chiar dacă mi se cântă şi azi piesele, din fonotecă e şters numele dirijorului şi al interpretului, se spune doar că le cântă orchestra. De parcă un demon invizibil a călcat pe urmele mele şi a distrus totul», spune maestrul, făcând referinţă la conducerea Teleradio Moldova din anii în care a fost forţat să părăsească orchestra «Folclor».
Piesele pentru noul album audio sunt de mult pregătite de maestrul Blajinu. Toate aceste piese, pe lângă faptul că poartă amprenta vocilor de aur ale folclorului moldovenesc, mai transmit şi mesajul presiunilor politice la care erau supuşi promotorii acestuia. «Balada «Mioriţa», pe care o cânta atât de frumos Sulac, a stat mult timp în sertare, nu ni se dădea voie să o interpretăm, deoarece partidul comunist considera că e de jale. «V vaşih pesneah net ideinosti, net partiinosti», ni se spunea. Ce puteam să fac, poporul nostru nu şi-a scris baladele pentru partid, şi-a cântat cântecele ca să-şi arate viaţa», a comentat maestrul. Titlurile pieselor care vor face parte din noul album tocmai demonstrează lipsa de «partiinosti» şi profunda filosofie a vieţii, transmisă până la noi din străbuni prin vocile marilor dispăruţi: «De-ar fi după mine, bade» de Maria Drăgan, «Hai la joc, măi moşnegele» de Nicolae Sulac sau «Mamă, eu te las cu drag» de Angela Păduraru.
Valentina Cuşnir, o bună prietenă a comunităţii basarabenilor din Italia, pe care îi cunoaşte din verile muncite alături de ei, a confirmat interesul pentru păstrarea tezaurului folcloric printre oamenii plecaţi, dar şi valoarea unui cântec de-acasă pentru cei aflaţi departe de familii şi copii. «Încerc să visez, căci ceea ce am mai realist este imaginaţia şi visul. Deci văd în dorinţa mea modul în care ne vom aduna noi, basarabenii din Italia, la lansarea acestui CD acolo, departe şi aproape de Blajinu», a spus Eugenia Bulat, adăugând că e nevoie şi acolo de deşteptare naţională, de mesaje care să ne unească. «Efectele globalizării se fac simţite, dar nu ne lăsăm pradă uitării — se ţese o canava de organizaţii de basarabeni prin toate statele lumii, şi se caută comunicare acum. Diaspora se pare că dă mână cu mână de la o ţară la alta, ca o horă globală. Şi valori ca Blajinu ne ajută», a conchis Eugenia Bulat.
Maestrul le-a transmis concetăţenilor din Italia «salutări şi mulţumiri, mă bucur că faceţi ceva care ajută la păstrarea memoriei neamului», promiţându-le un dar cât de curând posibil sub forma noului album.
Tot marţi, la redacţie ne-a telefonat Victor Cibotaru, profesor de muzică din Ghidighici. Ne-a spus că s-a întors recent de la Moscova şi că a auzit că Ziarul de Gardă a organizat o campanie de sprijin pentru maestrul Blajinu. «E pământeanul meu. E o comoară a muzicii populare, pe care am ignorat-o şi nu am preţuit-o», a spus el, adăugând că vrea să revină cu o nouă pagină în istoria acestei campanii.

Alina RADU

Pentru viorile care ne-au adus bucurii

Stimate domnule maestru Dumitru Blajinu, noi reprezentăm Asociaţia moldo-italiană pentru colaborare şi integraree A.M.I.C.I, constituită acum un an în Italia. Am citit cu mare durere în suflet despre soarta viorilor Dvs şi, la propunerea colegului nostru Veaceslav Arapan, am decis să adunăm resurse financiare pentru a salva viorile care ne-au adus atâtea bucurii pe parcursul anilor. La iniţiativă au aderat mai multe asociaţii culturale ale basarabenilor. Atât noi, cât şi părinţii noştri Vă cunoaştem şi vă apreciem talentul inconfundabil. Ar fi inuman şi nefiresc dacă am rămâne indiferenţi la toate câte se întâmplă acasă din cauza crizei politice şi economice, care a marcat şi mai mult populaţia scufundată într-o sărăcie cumplită. Cu atât mai mult ar fi inexplicabil dacă n-am întinde o mână de ajutor reprezentanţilor culturii noastre. Deşi suntem plecaţi din R.Moldova de mai mulţi ani, n-am uitat şi nu vom uita niciodată care sunt promotorii culturii şi ai spiritualităţii naţionale. Aflându-ne printre străini, am înţeles că suntem atât cât avem o cultură, o limbă, o istorie… Reieşind din cele expuse mai sus, vă aducem la cunoştinţă că am reuşit să colectăm modesta sumă de 400 de euro.
Suntem în Săptămâna Mare, peste câteva zile vom sărbători Paştele. Ne dorim şi vă dorim mare să Vă (să ne) fie speranţa în unul Dumnezeu şi zilele mai bune vor veni. Adevărul e de partea noastră şi de partea adevărului a fost şi este Mântuitorul.
Vă felicităm pe Dumneavoastră şi pe toţi cei dragi ai familiei pe care o aveţi cu Sfintele Sărbători de Paşti şi Vă dorim tot binele din lume. Iar odată cu reÎnvierea lui Isus Hristos să ne rugăm să reînvie şi Basarabia noastră frumoasă. Să ajungem odată, cu ajutorul lui Dumnezeu, să spunem de rând cu "Hristos a Înviat!” şi "Basarabia a Înviat!”, căci şi ea a fost trădată şi răstignită pe cruce. Şi nu romanii, ci moscalii au împlântat suliţa în trupul ei ori de câte ori au dorit. Şi în fiecare picătură de sânge ce cade din rana Basarabiei e un Vieru, un Ion, o Doină… care ne-au lăsat poeme şi cântece nemuritoare, pline de îndemnul profetic: "Salvaţi Basarabia!”.
Cu tot respectul şi admiraţia, Asociaţia moldo-italiană pentru colaborare şi integrare A.M.I.C.I.
Veaceslav Arapan, Oleg Chicu, Iurie Bojoncă, Oleg Josanu, Eugenia Bulat, Ion Teleşcu, Mariana Amarii, Olga Şaptefraţi, Aliona Gârlean, Pavel Lungu, Ludmila Curnic, Svetlana Frunză şi mulţi alţii care au răspuns la apelul nostru.

Veneţia-Mestre-Treviso, 30 martie 2010

În toiul Sărbătorilor Pascale, un alt proiect vizând patrimoniul Dumitru Blajinu a fost iniţiat.  
Scriitoarea Eugenia Bulat, reprezentând comunitatea basarabenilor din Italia, acordă susţinere financiară lui Dumitru Blajinu pentru editarea CD-urilor cu piesele lui Nicolae Sulac şi Maria Drăgan.

În toamna anului trecut, Ziarul de Gardă a lansat o campanie în susţinere a reputatului violonist Dumitru Blajinu. După ce a fondat una dintre cele mai vestite orchestre de muzică populară, după ce a adunat în colecţii crestomatice cele mai frumoase piese din muzica populară basarabeană, după ce a ridicat vioara, dar şi naiul şi alte instrumente muzicale naţionale la nivel de «primă-voce» pe scenele muzicii populare, Dumitru Blajinu s-a pomenit singur în faţa viorilor sale, pe care nu le mai poate mânui din cauza problemelor de sănătate.

Întemeietor al faimoasei orchestre de muzică populară «Folclor», autor al unor extinse crestomaţii de cântece populare româneşti din Basarabia, septuagenarul Blajinu a avut parte în viaţă nu doar de mângâierea baladelor cântate, el simţindu-se deseori eroul dramelor şi al trădărilor descrise în doinele şi baladele româneşti. Experienţa sa de la Teleradio Moldova, unde a şi fost fondată vestita orchestră «Folclor», îi provoacă amintiri foarte dureroase.

Fiind «îndepărtat» de orchestra pe care a lansat-o, Blajinu nu s-a distanţat niciodată de muzica populară. Încadrându-se mai târziu la Centrul de Creaţie Populară, a muncit ani în şir la adunarea şi transpunerea pe portative muzicale a mii de cântece populare româneşti. Colaborarea anterioară cu cei mai cunoscuţi interpreţi din Moldova a făcut ca Dumitru Blajinu să fie autorul aranjamentelor muzicale pentru vestitele cântece ale lui Nicoale Sulac şi Maria Drăgan, dar şi ale multor interpreţi care îşi trăiesc azi în tăcere senectutea.

Astăzi, Dumitru Blajinu munceşte în continuare asupra crestomaţiilor de folclor muzical basarabean, însă starea sănătăţii l-a făcut să renunţe la viori, iar starea financiară a pus sub semnul întrebării editarea CD-urilor cu piesele marilor interpreţi de folclor.

După campania lansată de Ziarul de Gardă, mai multă lume ne-a contactat cu mesaje de susţinere şi de încurajare pentru maestru. În preajma Sfintelor Sărbători de Paşti, însă, materializarea viselor lui Dumitru Blajinu s-a făcut simţită cu adevărat.

Primăria municipiului Chişinău a decis să acorde o mână de ajutor maestrului. Cărţile «Alină, dorule, alină», editate anterior, au fost procurate de Primăria Chişinău pentru şcolile de arte din municipiu, pentru bibliotecile publice şi pentru artiştii de muzică populară.

Cu câteva zile înainte de Paşti, primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a trecut pragul casei Blajinu cu două veşti. Într-un plic i-a fost oferită maestrului suma de bani acumulată din drepturile de autor pentru procurarea cărţilor menţionate. Cea de-a doua veste ţinea de viorile maestrului. Primăria a decis să procure una dintre viorile lui Dumitru Blajinu pentru a o oferi, în baza unui concurs, ca încurajare anuală, celor mai talentaţi tineri viorişti din Chişinău.

Lucia Culev, şefa Departamentului Cultură al Primăriei Chişinău, a declarat că o asemenea experienţă este practicată în străinătate, în acest mod fiind atinse două ţinte: menţinerea viorilor valoroase şi dezvoltarea unor noi talente.

O altă surpriză a evenimentului a fost tânărul viorist Ionel Manciu, care a avut speciala ocazie să cânte «Rapsodia Română» la câteva dintre viorile lui Dumitru Blajinu. Ionel Manciu a primit în dar CD-uri cu melodiile interpretate de Blajinu şi invitaţia de a-i trece pragul oricând. «Viorile necântate îşi pierd valoarea», a explicat Blajinu, înaintând, la rândul său, o iniţiativă de colaborare Primăriei Chişinău. Ideea sa vine de asemenea din experienţele europene, în care muzeele municipale care au la păstrare viori organizează miniconcerte pentru vizitatori, plătite de ei prin procurarea biletelor. «În toamnă vom inaugura Muzeul Chişinăului, şi credem că e o idee absolut plauzibilă», a declarat Lucia Culev.

În toiul Sărbătorilor Pascale, un alt proiect vizând patrimoniul Dumitru Blajinu a fost iniţiat. Scriitoarea Eugenia Bulat, reprezentând comunitatea basarabenilor din Italia, acordă susţinere financiară lui Dumitru Blajinu pentru editarea CD-urilor cu piesele lui Nicolae Sulac şi Maria Drăgan.

http://www.zdg.md/oameni/viorile-blajinu-revin